Paks revine la 2.000 MW. Cernavodă rămâne oprită
2 min read
În România, oprirea controlată a ambelor reactoare elimină 20% din producția de electricitate a țării. Situația este semnificativă, mai ales în contextul în care dependența de sursele hidroelectrice a fost deja un factor critic în gestionarea crizei energetice actuale.
Intervenția hidrotehnică rapidă din Ungaria a permis reluarea producției la Paks
Pentru o centrală construită acum 44 de ani, cu tehnologie sovietică, acesta a fost un episod fără precedent: instalația nu mai fusese deconectată integral până la criza actuală. Răspunsul ungar a fost unul de intervenție hidrotehnică rapidă. Autoritățile au început pe 13 august construirea unui prag de fund pe Dunăre, iar pe 15 august au scufundat temporar două barje. Efectul operațional a fost măsurabil: nivelul apei în zona prizei de alimentare a crescut cu aproximativ 15 cm, suficient pentru a permite reluarea treptată a producției.
Premierul Peter Magyar a anunțat sâmbătă, pe Facebook, accelerarea revenirii în sistem. „Datorită lucrărilor efectuate la Paks și creșterii nivelului Dunării, producția la Unitatea 3 ar putea fi reluată chiar astăzi, mai devreme decât era prevăzut.” Reluarea efectivă a venit sâmbătă seara, când reactorul 3 a fost repornit. Duminică funcționau deja patru din cele opt turbine, iar producția ajunsese la 1.000 MW. Iar potrivit Newsweek România, centrala ar urma să revină complet la 2.000 MW până miercuri. Subiectul a fost relatat și de Economica.net, ZF.ro și Profit.
Peter Magyar a indicat și ținta de foarte scurt termen a centralei. „Repornirea completă este în desfășurare. Centrala nucleară ar putea produce din nou 2.000 MW până miercuri.” Comparativ, Ungaria a limitat durata șocului prin măsuri de urgență care au readus rapid în sistem un activ ce produce aproape jumătate din electricitatea țării. România rămâne cu centrala de la Cernavodă complet deconectată pentru cel puțin câteva săptămâni, deși sursa problemei este aceeași: debitul scăzut al Dunării.
Pentru investitorii din energie, episodul mută accentul de pe disponibilitatea teoretică a capacităților pe reziliența infrastructurii auxiliare. Dependența de sursele de apă nu mai apare doar ca risc operațional punctual, ci ca factor cu impact direct asupra continuității producției și asupra stabilității rețelei naționale atunci când seceta afectează simultan mai multe piețe europene.
Premierul Peter Magyar a anunțat și noi programe de stat pentru a evita situații similare în viitor.
Paul M.
