Sistemul bancar a trecut din excedent în deficit de lichiditate, în octombrie
2 min read
Adaugă Voxcapital.ro ca sursă preferată în Google
În octombrie, sistemul bancar românesc a trecut dintr-un excedent masiv de lichiditate într-un deficit net de 1,7 miliarde de lei față de Banca Națională a României, comparativ cu un excedent de 20,8 miliarde de lei în septembrie și de 30,7 miliarde de lei în august. Schimbarea radicală a fost însoțită de o creștere semnificativă a dobânzilor și de o schimbare a comportamentului băncilor față de BNR.
Un schimb de rol între excedent și deficit
Băncile au fost nevoite să împrumute, prin operațiuni de repo, aproape 6,7 miliarde de lei în medie zilnic, o situație fără precedent după mai-iunie 2025, când BNR a început să furnizeze lichiditate la volume semnificative. Aceste operațiuni au avut loc pe baze bilaterale, fără licitații oficiale, iar dobânda a fost fixată la 6,5% pe an, un nivel echivalent cu dobânda cheie a BNR. În lipsa acestor repo, băncile ar fi trebuit să recurgă la facilitatea de creditare Lombard, unde dobânda este de 7,5% pe an, o diferență semnificativă.
Pe de altă parte, anumite bănci au avut exces de lichiditate, plasând aproape 5 miliarde de lei în facilitatea de depozit a BNR, unde au obținut o dobândă de 5,5% pe an. Acest lucru contrastează cu situația din luna trecută, când media zilnică a depozitelor a fost de aproape 21 de miliarde de lei, o scădere dramatică în doar o lună.
Restrângerea lichidității este legată în mod direct de presiunile asupra cursului de schimb al leului și de intervențiile BNR pentru susținerea monedei naționale. În ultimele două luni, rezervele valutare ale BNR au scăzut cu 6,3 miliarde de euro, din care doar 3 miliarde de euro se explică prin rambursarea datoriei în valută. Restul, de 3,3 miliarde de euro, nu are o explicație clară, dar este în concordanță cu reducerea lichidității interbancare.
Când BNR vinde valută pentru a susține leul, trage lei din piață, ceea ce duce la o scădere a lichidității. Invers, cumpărarea de valută și emiterea de lei de către BNR generează o creștere a lichidității, fie prin tranzacții directe cu Trezoreria, fie prin transformarea încasărilor din fonduri europene sau împrumuturi în valută în lei.
În contextul incertitudinilor politice legate de formarea unui nou guvern, euro a atins niveluri record față de leu la finele lunii septembrie și începutul lunii octombrie. Presiunile asupra monedei românești s-au atenuat după învestirea cabinetului Niculescu, însă leul rămâne vulnerabil la volatilitatea externă, în special din cauza dezechilibrelor macroeconomice. Această instabilitate a fost reflectată în creșterea dobânzilor din piață, un semnal clar al schimbării de direcție a lichidității.
Mihai Ionescu
