România: scăderea de 42,8% a raportului prețuri-salarii este cea mai mare din UE
3 min read
Adaugă Voxcapital.ro ca sursă preferată în Google
În România, diferența dintre prețurile locuințelor și veniturile gospodăriilor a scăzut cu 42,8% între 2015 și 2025, conform datelor Eurostat, acesta fiind cel mai mare declin din Uniunea Europeană. În timp ce în majoritatea țărilor din UE locuințele au devenit mai scumpe în raport cu veniturile, în România s-a înregistrat o evoluție inversă, ceea ce sugerează o îmbunătățire a accesibilității imobiliare. Totuși, această tendință nu înseamnă automat că locuințele sunt mai ieftine, ci doar că raportul dintre prețuri și venituri s-a redus semnificativ.
Rezumat:
Scăderea de 42,8% în România, contrastul cu alte state europene
Raportul dintre prețurile locuințelor și veniturile gospodăriilor a scăzut cu 42,8% în România în ultimii zece ani, fiind cel mai mare declin din Uniunea Europeană. În schimb, în multe state membre, acest indicator a crescut, reflectând o înrăutățire a accesibilității locuințelor. La nivel european, raportul a crescut cu 6,8% între 2015 și 2025. În România, scăderea a fost semnificativă, urmată de Finlanda, unde raportul a scăzut cu 25,2% și de Bulgaria, cu 16,2%. Pe partea opusă, în Portugalia, indicatorul a crescut cu 60,8%, iar în Țările de Jos, cu 34,3%, Ungaria, cu 26,5%, Cehia, cu 25,8% și Spania, cu 24,5%. În total, raportul a crescut în 17 state membre, iar în 10 state, inclusiv România, a scăzut.
Ce măsoară raportul dintre prețurile locuințelor și veniturile gospodăriilor
Indicatorul folosit de Eurostat compară evoluția prețurilor locuințelor cu cea a veniturilor pe cap de locuitor ale gospodăriilor. Acesta oferă o imagine asupra accesibilității locuințelor și arată dacă prețurile cresc mai repede sau mai lent decât veniturile. Atunci când raportul crește, locuințele se scumpesc într-un ritm mai accelerat decât veniturile, ceea ce poate face achiziția unei proprietăți mai dificilă. În schimb, o scădere indică faptul că veniturile au evoluat mai favorabil decât prețurile locuințelor. Eurostat precizează că acest indicator trebuie analizat împreună cu alte elemente, precum numărul de ani de venit necesari pentru cumpărarea unei locuințe și costul finanțării achiziției printr-un credit ipotecar. Prin urmare, reducerea raportului în România nu înseamnă automat că locuințele sunt ieftine sau accesibile tuturor categoriilor de populație, ci că raportul dintre prețuri și venituri s-a îmbunătățit în perioada analizată.
Două vârfuri ale inaccesibilității locuințelor în Europa
Datele Eurostat privind raportul standardizat dintre prețurile locuințelor și venituri, care arată dacă indicatorul se situează peste sau sub media pe termen lung începând din anul 2000, evidențiază două perioade în care locuințele au devenit semnificativ mai greu de cumpărat în raport cu veniturile. Primul vârf a fost înregistrat în 2007, înaintea crizei financiare globale, când raportul se situa cu 7,9% peste media pe termen lung. Al doilea a apărut în 2022, când indicatorul a ajuns la 7,4% peste această medie. Aceste date arată cum, în anumite momente, locuințele au devenit extrem de inaccesibile, în timp ce în alte perioade, precum cea recentă din România, s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă.
Mihai Ionescu
