Mai puține pierderi, mai multă valoare: cum poate circularitatea să reducă factura fermei
11 min read
În agricultură, economia circulară este și o oprotunitate de cost: azotul și fosforul pierdute trebuie înlocuite, iar transportul dejecțiilor zootehnicefoarte diluate poate consuma valoarea nutrienților. Gunoiul de la bovine aduce multă materie organică, dejecțiile porcine au azot mai rapid disponibil, iar gunoiul de pasăre cu așternut este mai uscat și mai concentrat în nutrienți. Circularitatea devine eficientă atunci când aceste resurse rămân în producție la un cost mai mic decât alternativa cumpărării unor inputuri noi.
În 2026, această ecuație a devenit mult mai importantă din cazua crizei din Orientul Mijlociu și a perturbării transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz care au afectat inclusiv fluxurile de gaz natural lichefiat din Golf, într-o perioadă în care Europa intră spre iarnă cu stocuri reduse. La începutul lunii septembrie, prețurile internaționale ale gazelor au crescut puternic, pe fondul temerilor că traficul LNG prin Hormuz ar putea rămâne restricționat. Legătura cu agricultura este directă: gazul natural este atât sursă de energie, cât și materie primă pentru producerea amoniacului, de la care pornește cea mai mare parte a fertilizanților azotați. România vede această vulnerabilitate și din interiorul propriei industrii: Azomureș, cel mai mare producător român de îngrășăminte azotoase, a funcționat în ultimii ani cu întreruperi și perioade îndelungate de oprire, într-un sector în care prețul gazului este determinant pentru viabilitatea producției. În septembrie 2026, Romgaz a finalizat preluarea activității de producție a combinatului, dar producția nu a repornit automat: compania anunță că urmează evaluarea instalațiilor, testări, mentenanță și o repornire etapizată. Tranzacția are tocmai logica integrării gazului românesc cu producția internă de îngrășăminte, pentru a crea un lanț valoric local.
Pentru fermier, aceste aspecte economice schimbă valoarea unei tone de dejecții zootehnice. Scumpirea îngrășămintelor minerale și cu aprovizionarea expusă unor șocuri geopolitice aflate la mii de kilometri distanță, azotul, fosforul și potasiul existente deja în fermă capătă și valoare de protecție împotriva volatilității. Spre exemplu, o tonă de gunoi de pasăre cu așternut analizată, transportată eficient și aplicată acolo unde cultura are nevoie de nutrienții pe care îi conține poate înlocui o parte din inputurile care altfel ar trebui cumpărate. Poate nu elimină nevoia de fertilizanți minerali și nici nu îi poate substitui întotdeauna în aceeași proporție, dar reduce cantitatea pe care ferma trebuie să o procure de pe piață și, implicit, expunerea la prețul gazului, la importuri și la blocajele logistice internaționale. Aici apare o dimensiune a circularității mai puțin vizibilă decât cea de mediu: reziliența. Un nutrient păstrat în circuitul local nu trebuie produs din nou, cumpărat la prețul momentului și transportat până la fermă. Iar într-un an în care o perturbare în Hormuz poate ajunge, prin prețul gazului și al amoniacului, până în factura unui fermier din România, recuperarea eficientă a nutrienților existenți deja în agricultură devine și o formă de reducere a riscului economic.
Indicatorii care fac diferența:
- FertiCovery a analizat peste 150 de tehnologii și a selectat 25 de lanțuri de recuperare pentru evaluare tehnică, de mediu și de piață. Materiile prime analizate includ explicit gunoiul de fermă, biodeșeurile și nămolurile provenite din apele uzate.
- Proiectul SYSTEMIC a arătat că rentabilitatea recuperării nutrienților din dejecții și alte fluxuri organice depinde de oferta și cererea regională de nutrienți. În regiunile cu surplus de dejecții, procesarea și recuperarea pot deveni atractive economic; acolo unde există puține animale și cerere pentru fertilizanți organici, utilizarea materialului mai puțin procesat poate rămâne varianta mai ieftină.
- Circular Agronomics a testat tehnologii pentru recuperarea azotului și fosforului din dejecții, digestat și alte fluxuri agroalimentare.
- EU CAP Network (Rețeaua UE pentru Politica Agricolă Comună) prezintă inclusiv deshidratarea dejecțiilor de pasăre pentru eliminarea apei și concentrarea nutrienților. Tehnologia Poul-AR®, recuperează amoniacul din dejecțiile proaspete de pasăre și produce sulfat sau nitrat de amoniu; produsul rezultat are un conținut de aproximativ 9% azot și a fost testat ca fertilizant în mai multe state europene. Este un exemplu foarte concret al trecerii de la „dejecție” la materie primă pentru un input agricol standardizat.
- Valoarea netă apare după ce din economia de fertilizant sunt scăzute stocarea, procesarea, transportul și aplicarea. De aceea contează concentrația: un material bogat în apă poate avea nutrienți valoroși, dar costul transportării apei poate eroda rapid avantajul economic. SYSTEMIC confirmă că economia recuperării depinde puternic de condițiile regionale, iar un studiu european publicat în 2025 estimează că utilizarea mai eficientă a azotului recuperat din dejecții ar putea reduce costurile cu până la aproximativ 5% în unele dintre regiunile europene cu densitate mare de animale, simultan cu creșterea circularității azotului.
- Circularitatea poate funcționa și ca amortizor al prețurilor, de la fermă până la consumator. Comisia Europeană avertizează că fertilizanții reprezintă unul dintre cele mai mari costuri ale fermierilor și că scumpirea lor reduce marjele; dacă fermierii răspund folosind cantități insuficiente, pot scădea atât producțiile, cât și calitatea recoltelor. Recuperarea unei părți din necesarul de nutrienți din dejecțiile existente deja în agricultură nu garantează prețuri mai mici la raft, dar reduce expunerea fermei la fertilizanții cumpărați și poate absorbi o parte din șocul de cost înainte ca acesta să pună presiune suplimentară asupra producției și, în timp, asupra prețului hranei
Prima pierdere economică apare atunci când nutrientul părăsește sistemul
Azotul volatilizat ca amoniac nu mai fertilizează cultura. Nitrații pierduți prin levigare și fosforul transportat prin scurgere reprezintă, la rândul lor, resurse care ies din circuit. Eficiența poate începe înaintea unei investiții tehnologice: prin depozitare, alegerea momentului și reducerea pierderilor la aplicare. Pentru dejecțiile porcine lichide, păstrarea azotului amoniacal este importantă deoarece acesta poate fi rapid disponibil culturii, dar este și expus volatilizării. În cazul gunoiului de pasăre, reducerea pierderilor înseamnă păstrarea valorii unui material care este deja bogat în azot și fosfor. Proiectul european Poul-AR tratează explicit gunoiul de pasăre drept o sursă importantă de N, P și materie organică din care nutrienții pot fi recuperați.
Circularitatea devine interesantă când reduce achizițiile externe
Valoarea unei dejecții nu vine din eticheta „organic”, ci din cantitatea de input cumpărat pe care o poate substitui în mod real. Unde există teren apropiat și necesar agronomic, aplicarea directă poate fi varianta economică. SYSTEMIC a constatat că, în regiuni cu cerere pentru fertilizanți organici și fără surplusuri mari de dejecții, utilizarea digestatului brut poate fi mai ieftină. În zonele cu excedent de nutrienți, recuperarea și concentrarea lor pot deveni mai atractive. Două ferme cu același număr de tone de dejecții pot avea, prin urmare, bilanțuri financiare complet diferite.
Transportul poate transforma o resursă într-un cost
Forma materialului contează. Gunoiul bovin este voluminos și bogat în materie organică, ceea ce favorizează deseori utilizarea în apropierea fermei. Dejecțiile porcine sunt pompabile și pot fi injectate, dar deplasarea lor înseamnă și transportul unei cantități mari de apă. Gunoiul de pasăre cu așternut are o particularitate economică importantă: este, în general, mai uscat și mai concentrat. Pentru aceeași cantitate de nutrient util poate necesita transportarea unei mase mai mici decât un flux foarte diluat. EU CAP Network descrie un caz în care deshidratarea dejecțiilor de pasăre elimină apa liberă, stabilizează materialul și concentrează nutrienții. Produsul rezultat avea în medie 4,5% N, 3% P₂O₅ și 3% K₂O. Valorile sunt specifice acelui produs, nu tuturor dejecțiilor avicole, dar ilustrează potențialul concentrării.
Gunoiul de pasăre are un avantaj important atunci când obiectivul este să concentrezi valoarea într-un volum mai mic
EU CAP Network prezintă cazul unei ferme franceze în care dejecțiile de pasăre sunt deshidratate pentru eliminarea apei, stabilizarea materiei organice și concentrarea nutrienților. Fertilizantul organic rezultat conține în medie 4,5% N, 3% P₂O₅ și 3% K₂O, iar eliminarea apei îi îmbunătățește conservarea și logistica. Pentru un material deja relativ concentrat precum gunoiul de pasăre, procesarea poate transforma astfel avantajul agronomic într-unul comercial: mai puțină apă transportată și mai mulți nutrienți transportați pe unitatea de masă. Concentrația mai ridicată este un avantaj numai dacă nutrienții sunt necesari acolo unde ajunge materialul. În cazul gunoiului de pasăre, aportul de fosfor poate ajunge să limiteze doza înaintea azotului. Un studiu prezentat de EU CAP Network pe un produs uscat din dejecții de găini ouătoare a găsit, într-un sezon și pe un singur amplasament, o valoare de înlocuire a azotului mineral de 60–68%. Rezultatul nu este universal, dar demonstrează că azotul din gunoiul de pasăre poate substitui efectiv o parte din fertilizarea minerală atunci când este corect gestionat. Din perspectivă financiară, acesta este punctul esențial: materialul are valoare atunci când nutrientul ajunge în plantă, nu doar când există în depozit.
O investiție este circulară doar dacă trece și testul rentabilității
Separarea, uscarea sau recuperarea chimică necesită capital și energie. Circular Agronomics a demonstrat recuperarea a până la 62% din azotul unui digestat de dejecții în produs fertilizant, dar fezabilitatea economică diferă de la sistem la sistem. FertiCovery merge tocmai în această direcție: tehnologiile sunt comparate și prin prisma costurilor și a potențialului de piață.
Costul începe însă înainte de instalația de procesare: dejecțiile zootehnice trebuie colectate, stocate în condiții conforme, eventual tratate sau compostate, analizate, încărcate, transportate și aplicate pe teren. În România, depozitarea direct pe sol este interzisă, iar pentru exploatațiile cu peste 40 UVM sistemele de depozitare și compostare trebuie realizate pe platforme betonate cu bazin de retenție pentru fracția lichidă, în lagune impermeabilizate sau prin alte soluții constructive durabile care asigură impermeabilizarea. Capacitatea trebuie dimensionată în funcție de efectiv, tipul dejecțiilor și perioada în care aplicarea pe teren este interzisă. Toate acestea înseamnă infrastructură, suprafață, utilaje, manoperă și capital care trebuie incluse în economia reală a fertilizantului organic. În cazul gunoiului de pasăre cu așternut, concentrația relativ ridicată de nutrienți poate îmbunătăți această ecuație căci, față de un flux foarte diluat, se transportă mai puțină apă pentru aceeași cantitate de nutrienți, iar materialul poate furniza azot, fosfor și potasiu împreună cu materie organică. Dar tocmai concentrația ridicată, în special în fosfor, face necesare analiza și dozarea atentă. De altfel, Codul românesc de bune practici atrage explicit atenția asupra conținutului ridicat de nutrienți al gunoiului de pasăre și asupra necesității prevenirii scurgerilor din depozitare.
Și transportul poate decide dacă valoarea rămâne sau se pierde. O resursă poate avea o valoare fertilizantă bună la poarta fermei, dar aceasta se erodează dacă trebuie deplasate volume mari pe distanțe lungi sau dacă procesarea necesară pentru a obține un produs comercial consumă prea multă energie. Tocmai de aceea, FertiCovery include în evaluare costurile, disponibilitatea locală a materiei prime și posibilitatea de extindere a tehnologiilor; proiectul observă inclusiv că producția la scară mică a fertilizanților bio-based poate avea costuri mai ridicate decât alternativele convenționale.
În această ecuație intră și mirosul, chiar dacă nu apare într-o coloană contabilă. Dejecțiile zootehnice sunt materiale biologice și pot elibera temporar compuși volatili în timpul manipulării, transportului și după distribuirea pe teren. Este o caracteristică firească a acestei etape agricole, iar faptul că mirosul este perceput nu arată, prin el însuși, nici cât fertilizant a fost aplicat, nici dacă aplicarea a fost corectă sau incorectă. Intensitatea percepută depinde de material, temperatură, umiditate, vânt, metoda de aplicare și timpul în care acesta rămâne expus la suprafața solului. Disconfortul pentru comunitățile din apropiere este real, dar mirosul nu este, singur, o măsură a poluării. Gestionarea lui are, de altfel, aceeași logică precum gestionarea nutrienților: cu cât materialul este păstrat și aplicat mai eficient, cu atât mai puțină valoare se pierde în afara circuitului. Infrastructura conformă limitează scurgerile, iar tehnicile adecvate de aplicare și reducerea timpului petrecut la suprafața solului pot diminua pierderile de amoniac și, în același timp, durata și intensitatea mirosului. Astfel, ceea ce poate părea doar un cost de conformare, platformă, stocare, transport, echipamente de aplicare, este și infrastructura prin care azotul, fosforul, potasiul și materia organică sunt păstrate ca resurse economice ale fermei, în loc să devină pierderi pentru fermier, presiuni pentru mediu și pentru buzunarul cumpărătorilor de alimente.
Întrebări din bilanțul fermei:
Economia circulară înseamnă automat costuri mai mici? Nu. Rentabilitatea depinde de material, distanță, tehnologie și utilizarea agronomică.
Când merită procesate dejecțiile zootehnice? Când procesarea crește valoarea resursei suficient pentru a-și justifica costul: concentrează nutrienții, reduce volumele și costurile de transport, permite valorificarea unui surplus local sau produce un fertilizant pentru care există cerere.
De ce este important gunoiul de pasăre? Este o sursă legitimă de azot (N), fosfor (P) și materie organică și, fiind relativ uscat și concentrat, poate avea un avantaj logistic față de fluxurile foarte diluate.
Care este indicatorul financiar util? Costul net al nutrientului efectiv disponibil culturii, nu valoarea teoretică a dejecțiilor: cât costă fiecare kilogram de azot, fosfor sau potasiu care ajunge să poată fi valorificat de plante, după stocare, pierderi, procesare, transport și aplicare, comparativ cu același nutrient cumpărat din fertilizanți comerciali.
Fertilizarea organică produce uneori miros? Da. Dejecțiile sunt materiale biologice și pot elibera temporar compuși volatili în timpul manipulării și după aplicarea pe teren. Intensitatea percepută depinde nu doar de material, ci și de temperatură, umiditate, vânt, tehnica de aplicare și timpul petrecut la suprafața solului.
Dacă se simte mirosul, înseamnă că s-a aplicat prea mult fertilizant? Nu. Mirosul, singur, nu indică doza aplicată și nici dacă fertilizarea a fost realizată corect sau incorect. Doza se stabilește în funcție de necesarul culturii, caracteristicile solului și conținutul de nutrienți al fertilizantului, nu după intensitatea mirosului perceput în apropierea terenului.
Resurse:
https://cordis.europa.eu/project/id/730400/reporting
https://systemicproject.eu/bdp/recovered-nutrient-products
https://ferticovery.eu/online-workshop-market-and-replication-potential
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/245237
