Meta plătește 25 de miliarde de dolari pentru încălcarea datelor utilizatorilor
4 min read
Într-un moment decisiv pentru companiile tehnologice, Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, este confruntată cu o sancțiune de proporții istorice: 25 de miliarde de dolari, în urma unui verdict emis de o instanță din New Mexico. Sancțiunea este legată de scandalul Cambridge Analytica, un caz care a schimbat pentru totdeauna percepția publicului despre protecția datelor personale și confidențialitatea pe internet.
Rezumat:
Scandalul Cambridge Analytica și consecințele juridice uriașe
Instanța din New Mexico a stabilit că Meta a indus publicul în eroare în legătură cu modul în care gestionează datele utilizatorilor și protejează confidențialitatea acestora. Conform Departamentului de Justiție din New Mexico, jurații au identificat 43.899.725 de încălcări ale legislației locale privind practicile comerciale incorecte. Aceste încălcări nu se referă la un număr de utilizatori afectați, ci la numărul total de infracțiuni constatate în dosar.
Scandalul Cambridge Analytica a început cu un aparent test de personalitate, oferit de o aplicație care a colectat informații despre utilizatorii care o foloseau, dar și despre prietenii lor. Această practică a permis firmei de consultanță politică Cambridge Analytica să obțină acces la milioane de profiluri Facebook, folosite ulterior în campanii electorale. Potrivit unor investigații, până la 87 de milioane de utilizatori au fost afectați de această practică.
Promisiunile companiei că datele utilizatorilor au fost șterse nu au reușit să închidă controversa. O investigație a Channel 4 a arătat că datele Facebook folosite de Cambridge Analytica încă circulau, ceea ce a ridicat întrebări majore despre cum pot fi urmărite și recuperate informațiile personale odată ce au fost copiate și transmise mai departe.
În plus, instanța a analizat promisiunile făcute de Meta despre accesul terților la informații, combaterea dezinformării și gestionarea conținutului instigator la ură. Potrivit Reuters, juriul a considerat 26 de declarații ale companiei și reprezentanților săi ca fiind înșelătoare.
O sancțiune de 25 de miliarde de dolari și viitorul procesului
Legea statului permite sancțiuni de până la 5.000 de dolari pentru fiecare încălcare intenționată. Dacă s-ar fi aplicat plafonul maxim la toate încălcările identificate, sancțiunea ar fi fost de aproximativ 219,5 miliarde de dolari. Totuși, judecătorul Francis Mathew a stabilit o penalitate de 25 de miliarde de dolari, considerată o reducere semnificativă.
Meta respinge hotărârea și susține că sancțiunea este excesivă. Compania intenționează să facă apel, ceea ce înseamnă că suma nu este o plată deja efectuată, ci doar o măsură temporară. Disputa juridică va continua prin procedurile de apel, iar Meta a anunțat deja intenția de a contesta decizia instanței.
Autoritățile din New Mexico consideră acest verdict o demonstrație clară că marile companii tehnologice pot fi trase la răspundere pentru afirmațiile făcute consumatorilor. Statul a ales să își susțină cazul în instanță, în loc să participe la înțelegerea încheiată de alte state americane cu Facebook.
Sumele recuperate vor fi direcționate către sistemul de învățământ din New Mexico, conform hotărârii instanței. Totuși, hotărârea nu stabilește despăgubiri automate pentru utilizatorii Facebook din România, iar sancțiunea nu este aplicată de Uniunea Europeană.
Scandalul Cambridge Analytica a provocat deja o criză de încredere înainte de această hotărâre. În 2018, campania #DeleteFacebook a îndemnat utilizatorii să părăsească platforma, iar mai multe companii au început să retragă paginile lor de pe Facebook. Nemulțumirea a fost legată de discrepanța dintre promisiunile de confidențialitate și realitatea dezvăluită de investigații.
În prezent, pentru utilizatorii care folosesc zilnic Facebook, acest caz readuce în discuție limitele controlului asupra informațiilor personale. Confidențialitatea depinde nu doar de setările alese de utilizator, ci și de accesul pe care Meta îl acordă aplicațiilor și partenerilor săi. Tocmai această discrepanță între promisiuni și practici se află în centrul procesului.
M. Tudor
