Ministrul grec: Legea este necesară și proporțională
4 min read
Într-un moment critic pentru legislația digitală din Europa, Grecia a adoptat o lege radicală care interzice accesul copiilor sub 15 ani la platformele de socializare, o măsură care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. Legea a fost adoptată de Parlamentul Greciei în urma unei dezbateri aprinse, cu sprijinul majorității parlamentare, reprezentate de partidul de guvernământ Noua Democrație. Formațiunea de opoziție PASOK s-a abținut de la vot, în timp ce celelalte partide participante s-au pronunțat împotriva proiectului, conform surselor din presa grecească. Această decizie, considerată de autoritățile elene ca o soluție necesară, eficientă și proporțională, a fost susținută de ministrul pentru guvernanță digitală și inteligență artificială, Dimitris Papastergiou, care a afirmat că reprezintă un pas esențial în direcția protejării minorilor într-un mediu online din ce în ce mai periculos.
Legislația grecă introduce responsabilități pentru rețelele sociale
Legislația adoptată de Parlamentul Greciei introduce responsabilități suplimentare pentru companiile care administrează rețelele sociale, în special în ceea ce privește verificarea vârstei utilizatorilor. Această măsură urmărește să limiteze timpul petrecut de minori în mediul online și să reducă efectele utilizării excesive a platformelor digitale asupra vieții de zi cu zi. Statul grec susține că această lege este menită să îi ajute pe părinți să gestioneze mai eficient timpul pe care copiii îl petrec pe rețelele sociale, o problemă care a devenit tot mai urgentă în contextul creșterii prezenței online a copiilor.
Unul dintre fenomenele vizate de această lege este „doomscrolling”, termen care descrie obiceiul de a parcurge în mod repetat și pentru perioade îndelungate conținut online. Potrivit autorităților, acest comportament poate afecta odihna copiilor, capacitatea lor de concentrare și timpul dedicat interacțiunilor directe cu familia și prietenii. Prin adoptarea legii, statul grec își propune să reducă expunerea minorilor la utilizarea excesivă a rețelelor sociale și să încurajeze un echilibru mai bun între activitățile online și cele din viața reală.
Ministrul Dimitris Papastergiou a declarat în mod clar că această lege nu este doar necesară, ci și proporțională, fiind o soluție eficientă în contextul îngrijorărilor tot mai mari privind impactul rețelelor sociale asupra sănătății și siguranței minorilor. „Ar fi fost foarte ușor să nu facem absolut nimic astăzi și să așteptăm legea europeană perfectă. Însă problema este aici”, a afirmat el, subliniind importanța actului imediat.
Prin această decizie, autoritățile elene urmăresc să limiteze timpul petrecut de minori în mediul online și să reducă efectele utilizării excesive a platformelor digitale asupra vieții de zi cu zi. Legea introduce, de asemenea, responsabilități pentru rețelele sociale, care vor trebui să implementeze mecanisme prin care să poată stabili dacă utilizatorii îndeplinesc condițiile de vârstă pentru a avea acces la servicii.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat că operatorii platformelor au la dispoziție aproximativ două luni și jumătate pentru a pregăti sisteme de verificare care să respecte, în același timp, dreptul utilizatorilor la viață privată. Aplicarea regulilor va necesita, așadar, soluții tehnice prin care vârsta persoanelor să poată fi verificată fără a neglija protecția datelor personale.
Legislația grecă stabilește o regulă de calcul a vârstei în funcție de anul calendaristic, data de 1 ianuarie fiind considerată momentul de referință pentru persoanele născute în același an. În consecință, copiii născuți în 2012 vor fi considerați eligibili din perspectiva pragului de vârstă începând cu 1 ianuarie 2027, chiar dacă ziua în care împlinesc efectiv 15 ani survine mai târziu în acel an. Această prevedere stabilește un reper comun pentru aplicarea restricțiilor și evită calcularea eligibilității exclusiv în funcție de ziua și luna nașterii fiecărui copil.
În ceea ce privește implementarea acestei legi, autoritățile elene au transmis că prin această reglementare statul se alătură părinților pentru a frâna fenomenul de „doomscrolling”, care îi privează pe copii de orele de somn, le afectează puterea de concentrare și le reduce timpul alocat relațiilor din viața reală. Această abordare este considerată de guvernul grec ca o soluție eficientă, proporțională și compatibilă cu dreptul comunitar european.
În urma unei dezbateri aprinse, legea a fost în cele din urmă adoptată de majoritatea de dreapta aflată la guvernare, formată din partidul Noua Democrație al prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis, potrivit agenției de știri grecești ANA. Această decizie este considerată o măsură radicală, care va avea un impact semnificativ asupra modului în care copiii vor interacționa cu rețelele sociale în viitor.
Paul M.
