BNR: România, lider în inflație de 21 de ani. Doar 6 ani în intervalul dorit

România se confruntă cu o realitate dură: în ultimii 21 de ani, inflația a reușit să se încadreze în intervalul dorit de Banca Națională doar în șase ani. Restul perioadei, prețurile au depășit cu zile, luni, uneori chiar ani, limita superioară a țintei inflaționiste. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a atras atenția asupra unei realități neplăcute: economia românească este afectată de dezechilibre bugetare, presiuni inflaționiste și riscuri de stagnare economică. Conform Stiripesurse.ro, oficialul estimează că perioada în care dobânda-cheie este menținută la 6,5% s-ar putea prelungi cu alte câteva trimestre.

Un record negru pentru România în ceea ce privește inflația

Din 2005, anul în care BNR a introdus strategia de țintire directă a inflației, România a reușit să mențină creșterea prețurilor în intervalul stabilit doar în șase ani. În schimb, în 12 dintre cei 21 de ani analizați, inflația a depășit limita superioară a intervalului urmărit de banca centrală. Situația este diferită în țările vecine. Cehia a înregistrat cinci ani în care inflația a depășit intervalul țintit, Polonia șase, iar Ungaria zece. Aceste date arată clar că România este singura economie din regiune cu un record negru în ceea ce privește inflația.

Vezi si: Federatia Bancara: patronul du Crédit Agricole il inlocuieste pe cel de la Société Générale

Viceguvernatorul BNR consideră că aceste rezultate evidențiază dificultățile de durată ale economiei românești în privința stabilității prețurilor. Marinescu precizează însă că depășirea țintei de inflație nu poate fi pusă exclusiv pe seama deciziilor băncii centrale, întrucât evoluția prețurilor este influențată și de măsurile fiscale, crizele externe și modificările prețurilor administrate.

Menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%, neschimbat din august 2024, este un alt punct important al analizei. Cosmin Marinescu arată că această decizie a fost influențată de evoluțiile economice și de necesitatea limitării presiunilor inflaționiste. În opinia sa, perioada de așteptare ar putea continua și în trimestrele următoare, în condițiile în care România se confruntă cu efectele măsurilor de ajustare bugetară și cu scumpirile din sectorul energetic.

Oficialul explică faptul că reducerea dobânzilor înainte ca inflația să intre pe o traiectorie clară de scădere poate alimenta noi dezechilibre. În același timp, o majorare nejustificată a dobânzilor riscă să afecteze suplimentar activitatea economică. Riscurile de stagflație și perspectivele economice slabe sunt, potrivit lui Marinescu, realități care nu pot fi neglijate.

Vezi si: Depozitele populației cresc cu 8,8% față de anul trecut

Anul 2026 a adus dificultăți suplimentare pentru politica monetară, în contextul unor șocuri interne și externe care au impus revizuirea prognozelor economice. Marinescu vorbește despre riscurile asociate stagflației, situație caracterizată prin stagnare economică și inflație ridicată, precum și despre perspectivele recesioniste conturate în economie. Conflictul din Orientul Mijlociu și efectele acestuia asupra piețelor energetice au complicat suplimentar eforturile de stabilizare a prețurilor.

În același timp, reducerea cererii din economie contribuie la temperarea inflației, însă efectele sunt, potrivit oficialului, mai reduse decât cele anticipate. Situația este complexă și, conform analizei BNR, România trebuie să facă față unei combinații de provocări interne și externe care pot afecta semnificativ stabilitatea economică.

Mihai Ionescu