Românii trecuți de 55 de ani, mai dispuși decât europenii să lucreze după pensionare
4 min read
Într-un context european în care deficitul de forță de muncă devine din ce în ce mai acut, România se distinge prin o atitudine mai deschisă față de ideea ca angajații să continue activitatea după pensionare. Conform unui studiu realizat de SD Worx, o companie europeană de soluții de resurse umane, peste 4 din 10 angajați români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea o perioadă după atingerea vârstei legale de pensionare, o proporție semnificativ mai mare decât media europeană, care se situează la aproximativ o treime. În rândul angajaților români sub 35 de ani, proporția este de 34%, față de puțin peste un sfert la nivel european. Această diferență subliniază o atitudine culturală și socială specifică din România, care poate fi interpretată ca un semnal pozitiv pentru economie, dar și ca o provocare pentru politici publice.
Rezumat:
Deficitul de forță de muncă și impactul demografiilor
Europa se confruntă cu un deficit tot mai mare de forță de muncă, iar guvernele iau măsuri pentru creșterea vârstei de pensionare, în încercarea de a încetini ieșirea angajaților de pe piața muncii. Potrivit datelor Eurostat, populația Europei îmbătrânește rapid. Dacă în 2005 persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 17% din populația europeană, pentru 2025 ponderea era estimată să ajungă la 22%. Potrivit Comisiei Europene, forța de muncă europeană ar urma să scadă cu aproximativ 12% între 2022 și 2070, în ciuda creșterii participării pe piața muncii în rândul persoanelor mai în vârstă și al femeilor.
În România, deficitul de personal afectează aproape jumătate dintre angajatorii din țară. Conform unui sondaj realizat de SD Worx, 49% dintre factorii de decizie din domeniul resurselor umane din România declară că se confruntă cu un deficit de personal, comparativ cu 52% la nivel european. Problema este deosebit de pronunțată în Slovenia (64%), Croația, Irlanda și Țările de Jos (câte 57%), urmate de Norvegia (56%), Germania (55%) și Regatul Unit (54%). Aceste cifre arată clar că România nu este excepția, dar și că există o diferență între atitudinea angajaților români și cea a europenilor în privința dorinței de a lucra după pensionare.
Calitatea vieții profesionale și motivația angajaților
Calitatea vieții profesionale joacă un rol important în decizia angajaților de a lucra după pensionare. În România, 40% dintre angajații de minimum 55 de ani spun că ar prefera să se pensioneze anticipat, comparativ cu 63% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de aproximativ 50%, respectiv 61%. Totodată, 42% dintre angajații români de minimum 55 de ani sunt dispuși să rămână activi și după atingerea vârstei legale de pensionare, față de 32% la nivel european. Această discrepanță sugerează că angajații români mai în vârstă sunt mai dispuși să rămână în muncă, dacă condițiile de muncă sunt favorabile.
Atunci când angajații mai în vârstă își doresc să se pensioneze anticipat, motivele financiare joacă rareori un rol. În România, principalele motive sunt dorința de a avea mai mult timp pentru familie sau pentru viața personală (78%), sănătatea (72%) și dorința de a îndeplini anumite obiective personale (44%). Toate aceste ponderi depășesc rezultatele europene, de 57%, 53%, respectiv 40%. Scăderea motivației este menționată de 36% dintre respondenții români, față de 32% la nivel european. În schimb, munca solicitantă fizic sau psihic este invocată mai rar în România: 13%, respectiv 17%, comparativ cu 25% și 26% la nivel european.
Un echilibru între dorința de a lucra și nevoia de odihnă
Studiul SD Worx arată, în mod clar, că angajații români de peste 55 de ani sunt mai dispuși să continue activitatea după pensionare, comparativ cu europenii. Această atitudine poate fi interpretată în mai multe moduri: ca o semnificație a valorilor culturale românești, ca o reacție la nevoia de a susține economia într-o perioadă de criză demografică, dar și ca o dovadă a faptului că mulți români nu doresc să se retragă în mod forțat de pe piața muncii. Totuși, această dispoziție nu este universală, iar o parte semnificativă a angajaților români, mai ales cei mai în vârstă, își doresc să se pensioneze anticipat, din motive legate de viața personală, sănătatea sau obiectivele personale.
În acest context, angajatorii din România trebuie să lucreze la o echilibrare între dorința angajaților de a lucra și nevoia acestora de odihnă și echilibru. România se află într-o poziție unică în Europa, unde angajații mai în vârstă sunt mai dispuși să continue activitatea, ceea ce poate reprezenta o oportunitate economică, dar și o provocare pentru sistemul de muncă.
Un observator atent
