România face față unui deficit uriaș cu o creștere de doar 0,1% în 2026
5 min read
Într-un context economic dificil, România se confruntă cu o provocare majoră: reducerea deficitului bugetar într-un an în care Comisia Europeană estimează o creștere economică de doar 0,1%, mult sub nivelul de 0,7% înregistrat în 2025. Această situație impune o ajustare financiară semnificativă, într-o perioadă în care finanțarea rămâne scumpă, iar statul are nevoie să plătească dobânzi mari și să susțină investiții esențiale, în ciuda progresului lent al economiei.
Rezumat:
Prognozele Comisiei Europene și evoluția deficitului bugetar
Conform prognozelor Comisiei Europene, prezentate de Adevărul.ro, deficitul bugetar al României va urma un traseu descendent, dar încă foarte ridicat, exprimat ca procent din produsul intern brut (PIB). Astfel, deficitul va fi de 7,9% din PIB în 2025, apoi va scădea la 6,2% în 2026 și va ajunge la 5,8% în 2027. Deși se observă o tendință de reducere, această evoluție este insuficientă pentru a echilibra cheltuielile publice și pentru a susține o creștere economică sustenabilă.
Pentru 2027, Comisia Europeană anticipează o accelerare a creșterii economice la 2,3%, ceea ce ar putea contribui la o mai bună consolidare financiară. Totuși, această creștere nu este suficientă pentru a acoperi cheltuielile publice, în special în contextul în care datoria publică se apropie de 63,4% din PIB, față de 59% în 2025. Ajustarea bugetară trebuie făcută într-un mediu în care anumite cheltuieli cresc, iar statul continuă să se împrumute pentru a susține investițiile și serviciile esențiale.
Datoria publică este un factor major de presiune asupra bugetului. Necesarul de împrumuturi are două componente: acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. În condițiile în care dobânzile sunt ridicate, costurile de refinanțare cresc, iar o parte semnificativă din veniturile statului este direcționată către plata dobânzilor. Această situație limitează resursele disponibile pentru alte cheltuieli, cum ar fi investițiile în infrastructură, sănătate, educație sau pensii.
Presiuni asupra bugetului și implicații pentru economie
Costurile mai ridicate de pe piață se transmit treptat în bugetul statului, deoarece aceasta nu își refinanțează întreaga datorie în același moment. Când obligațiunile ajung la termenul de rambursare, împrumuturile care le înlocuiesc pot avea dobânzi mai mari, ceea ce crește cheltuielile cu dobânzile. În consecință, o proporție mai mare din veniturile statului este alocată către plata datoriei, iar resursele rămase nu mai sunt suficiente pentru a susține alte cheltuieli esențiale.
În clasamentul datoriei publice, România ocupă locul 38 din 74 de țări, cu un nivel de 61% din PIB. Clasamentul se bazează exclusiv pe datoria publică, fără a include împrumuturile populației și companiilor. Monitorul Global al Datoriilor urmărește trimestrial îndatorarea pe sectoare în principalele economii mature și emergente, folosind date internaționale și naționale. Acesta include distribuția datoriei pe monede, scadențele obligațiunilor, precum și deținerile investitorilor străini în obligațiuni guvernamentale emise în moneda locală.
Pentru apărare, România ar urma să aloce 1,8% din PIB în 2027, față de 1,5% în 2025. Din același buget trebuie plătite pensiile, sănătatea, restul serviciilor publice, dar și investițiile statului, inclusiv proiectele finanțate din fonduri europene. Fondurile europene devin din ce în ce mai importante în contextul în care resursele bugetului național sunt limitate. Comisia Europeană estimează că investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete vor compensa o parte din slăbirea cererii interne.
Proiectele de infrastructură, energie și digitalizare pot fi realizate fără ca întreaga lor valoare să fie acoperită din bugetul național. Totuși, accesarea finanțării presupune capacitate administrativă, cofinanțare și respectarea termenelor de implementare. Dobânzile ridicate afectează și companiile care contractează împrumuturi pentru investiții sau capital de lucru, adică banii necesari activității curente. Pentru acestea, finanțarea devine mai scumpă, iar costurile cresc odată cu inflația și volatilitatea pieței.
În cazul creditelor existente care trebuie refinanțate, costul financiar depinde de nivelul dobânzilor din momentul înlocuirii împrumutului. Presiunile venite din finanțare i se adaugă prețurilor energiei, care influențează costurile de producție. Investițiile publice europene se concentrează tot mai mult în apărare, energie, infrastructură, securitate și tehnologii avansate, într-o perioadă în care țările europene sunt solicitate să-și consolideze economiile.
Îmbătrânirea populației, apărarea și tranziția climatică ar putea adăuga până în 2040 presiuni asupra cheltuielilor publice de aproximativ 4,5% din PIB în economiile europene dezvoltate, potrivit unei analize a Fondului Monetar Internațional (FMI). Pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, estimarea este de aproximativ 5,5% din PIB. FMI estimează că, în lipsa unor măsuri suplimentare, datoria publică a statelor membre ale Uniunii Europene ar putea trece, ca medie simplă, de 130% din PIB până în 2040. În același timp, guvernele trebuie să găsească bani pentru pensii, sănătate, apărare, energie și investiții și să țină în frâu creșterea datoriei.
În proiecțiile pentru zona euro, Banca Centrală Europeană a inclus deja cheltuieli suplimentare pentru apărare care însumează aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2025-2028. Investițiile reprezintă aproximativ 71% din această majorare. Avansul economic rămâne modest și în zona euro: FMI estimează o creștere de 0,9% în 2026 și de 1,2% în 2027.
Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a avertizat că guvernele nu mai pot conta pe bani ieftini și pe creșterea economică pentru a ține datoria sub control. Ea a cerut economiilor dezvoltate cu datorii ridicate planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, adică de reducere a dezechilibrelor bugetare, și refacerea capacității bugetelor de a suporta cheltuieli suplimentare. Instituția susține eficientizarea cheltuielilor și măsuri care să îmbunătățească productivitatea și creșterea economică.
Potrivit FMI, datoria publică la nivel mondial se îndreaptă spre valori asemănătoare celor înregistrate după Al Doilea Război Mondial și ar putea trece de 100% din PIB înainte de 2030. În ultimii trei ani, plățile cu dobânzile la nivel global au crescut de la circa 2% din PIB la aproape 3%. Randamentele obligațiunilor pe zece ani sunt ridicate față de ultimii ani în Statele Unite, Germania și Japonia.
Georgieva a pledat pentru prudență în politica monetară și pentru o abordare mai restrictivă în multe țări. Ea a considerat justificate majorările recente de dobândă ale Rezervei Federale, Băncii Centrale Europene și Băncii Japoniei. Petrolul se situează în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, peste nivelul de 89 de dolari folosit în prognozele FMI din iulie. Instituția avertizează că energia poate rămâne scumpă chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu s-ar încheia.
Potrivit FMI, folosirea eficientă a inteligenței artificiale ar putea adăuga anual până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economiei mondiale. Investițiile masive în centre de date, energie și infrastructură tehnologică exercită însă presiuni suplimentare asupra cererii. Dacă randamentele investițiilor în inteligență artificială dezamăgesc, acestea ar putea genera un șoc economic și financiar.
M. Tudor
