Românii și AI: 32% se tem că va duce la pierderea locurilor de muncă

Românii se confruntă cu o realitate paradoxală: un interes crescut față de inteligența artificială, dar o pregătire insuficientă pentru a o integra în viața profesională. Conform unui studiu realizat de Impactum Insights, pe un eșantion de 1.000 de adulți din România, 89% dintre respondenți folosesc deja instrumente AI, iar 61% dintre ei le utilizează cel puțin o dată pe săptămână, cu o frecvență medie de 13,5 zile pe lună. Totuși, doar 31% se consideră pregătiți pentru schimbările pe care le aduce această tehnologie.

Curiozitatea dominantă, dar lipsa de pregătire

Studiul „Inteligența artificială în România”, publicat în octombrie 2026, arată că 62% dintre români exprimă emoții pozitive față de AI, cu curiozitatea fiind cea mai frecvent menționată (40%), urmată de speranța (15%) și entuziasmul (7%). În schimb, doar 27% manifestă scepticism sau frică. Totuși, există o discrepanță semnificativă între adopția rapidă a tehnologiei și nivelul de pregătire. Aproape jumătate dintre persoanele care lucrează și-ar dori cursuri de AI, dar nu au acces la ele, iar doar 5% primesc informații despre AI prin programe de formare la locul de muncă.

Vezi si: Cei de la LG laudă difuzorul de pe următorul lor flagship, LG G7 ThinQ

ChatGPT este liderul utilizării, fiind menționat de 56% dintre respondenți, urmat de Meta AI și Google Gemini (36% fiecare), DeepL (35%) și asistenții vocali (22%). În rândul celor care folosesc AI zilnic, 80% au emoții pozitive, iar 55% se consideră pregătiți pentru transformările aduse de tehnologie. În schimb, 28% dintre cei care nu folosesc deloc AI au emoții pozitive, iar doar 6% se consideră pregătiți.

Diferențele între generații sunt semnificative. În grupa de vârstă 18–34 de ani, 33% folosesc AI zilnic și 48% se consideră pregătiți, în timp ce în rândul persoanelor de peste 55 de ani, procentele scad la 13%, respectiv 21%. De asemenea, 24% dintre respondenți care lucrează utilizează AI pe cont propriu, fără ca acestea să fie integrate oficial în activitatea companiei, iar 21% spun că AI este doar un subiect de discuție, iar 15% raportează testarea tehnologiei, cu rezultate mixte.

Numai 13% dintre respondenți spun că AI este folosit intens și cu rezultate utile la locul lor de muncă. În cazul persoanelor cu roluri de decizie, acest procent ajunge la 24%. Raportul evidențiază astfel un decalaj între disponibilitatea angajaților de a folosi tehnologia și capacitatea organizațiilor de a o integra în procesele de lucru.

Vezi si: Evenimentul care strânge startup-uri din România, Moldova și Ucraina

Deși 67% dintre respondenți consideră că AI va schimba fundamental modul în care oamenii trăiesc și muncesc, 68% cred că viitorul muncii va presupune colaborarea dintre oameni și AI, nu înlocuirea completă a angajaților. Doar 4% dintre persoanele care lucrează se așteaptă ca propriul loc de muncă să dispară în următorii cinci ani din cauza AI. Cu toate acestea, pierderea locurilor de muncă este cea mai frecvent menționată îngrijorare, indicată de 32% dintre participanți.

În același timp, 38% consideră că România este în urmă în competiția globală pentru AI, 36% cred că țara nu este nici avantajată, nici în urmă, iar 18% văd România într-o poziție favorabilă. Educația este indicată de 36% dintre respondenți drept unul dintre principalii factori care influențează poziția României în domeniul AI, urmată de infrastructura digitală (29%), corupția (26%), plecarea specialiștilor din țară (24%) și disponibilitatea talentului IT (23%).

Studiul arată, de asemenea, că 58% dintre respondenți cred că antreprenorii români pot construi companii competitive la nivel global folosind AI, procentul ajungând la 66% în rândul persoanelor cu roluri de decizie. În același timp, 31% dintre respondenți susțin că accelerarea AI va conduce la o perioadă de abundență, 28% la un posibil colaps, iar 41% sunt nehotărâți.

Vezi si: Gratie inteligentei artificiale, acest start-up vrea sa revolutioneze cercetarea farmaceutica

În privința impactului pe termen lung, opiniile rămân împărțite. Întrebați dacă accelerarea AI va conduce la o perioadă de abundență sau la un posibil colaps, 31% susțin prima perspectivă, 28% pe cea de-a doua, iar 41% sunt nehotărâți. În același timp, 51% dintre decidenți plătesc abonamente pentru instrumente AI, față de 17% la nivelul întregului eșantion, iar 57% dintre decidenți au auzit de AI Act, comparativ cu 34% dintre toți respondenții.

Paul M.