Viorica Dăncilă: România are gaze, dar le cumpără de la Viena
4 min read
Fostul premier Viorica Dăncilă a susținut recent în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” că România dispune de resurse ample de gaze naturale, dar că modul în care acestea sunt exploatate și comercializate ridică probleme serioase privind interesul național. Criticând modificările aduse Legii offshore, Dăncilă a subliniat că legislația actuală permite tranzacționarea tuturor gazelor extrase, atât din Marea Neagră, cât și din zăcăminte onshore, pe bursa de la Viena, ceea ce, conform ei, este o măsură profund antinațională.
Rezumat:
Legea offshore modificată și tranzacționarea gazelor pe bursa de la Viena
Conform fostului premier, noua legislație a fost adoptată în mod antinațional, deoarece a schimbat prevederile inițiale, prin care 50% din gazele extrase ar trebui să rămână în România, iar 50% să fie livrate pe piața de la Viena. În prezent, toate gazele, atât cele din Marea Neagră, cât și cele extrase din zăcăminte onshore, sunt tranzacționate pe bursa de la Viena. Dăncilă a subliniat că această schimbare a fost făcută în mod intenționat, deoarece OMV, compania care exploatează zăcământul Neptun Deep, a luat ca referință bursa de la Viena, ceea ce, conform ei, nu este în interesul României.
Dăncilă a explicat că legislația actuală introduce și gazele onshore, adică cele extrase de pe uscat, din sonde de mare adâncime, de peste 3.000 de metri, în categoria gazelor offshore, ceea ce, după părerea ei, este o greșeală majoră. Această decizie, conform fostului premier, are ca scop să se asigure că toate gazele sunt tranzacționate pe piața de la Viena, în detrimentul interesului național.
Resursele României și proiectul Caragele
În contextul acesta, Viorica Dăncilă a subliniat că România are resurse considerabile de gaze naturale, printre care se numără și zăcământul Caragele, cel mai mare zăcământ onshore descoperit în ultimele decenii. Rezervele estimate ale acestui zăcământ sunt de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, o cantitate care, conform fostului premier, ar putea acoperi o parte semnificativă din consumul intern de gaze, care se ridică la aproximativ 11 miliarde de metri cubi anual.
Dăncilă a susținut că România ar trebui să acorde prioritate exploatării propriilor resurse și să se concentreze pe satisfacerea nevoilor interne, în loc să depindă de importuri de pe piața de la Viena. În acest sens, a dat ca exemplu proiectul Caragele, care a continuat să se dezvolte în 2025. În luna mai, Romgaz a pus în producție două noi sonde, Sonda 6 și Sonda 78 Rosetti ST, iar numărul total al sondelor aflate în producție a ajuns la 15. În primul trimestru al anului 2025, producția de gaze de la Caragele reprezenta 7,6% din producția totală a Romgaz, față de 6,6% în 2024.
În iunie, Romgaz a început forajul sondei 54 Damianca, parte a proiectului strategic onshore Caragele Deep. Sonda avea o adâncime proiectată de 5.100 de metri și urmărea identificarea unor noi zăcăminte de hidrocarburi, precum și evaluarea potențialului productiv al zonei. Compania a anunțat că intenționează să mai foreze 10 sonde de mare adâncime și cel puțin alte trei foraje, în funcție de rezultatele obținute. Romgaz a anunțat și investiții de peste 1,3 miliarde de lei pentru noi foraje și extinderea infrastructurii de producție.
Proiectul Neptun Deep și perspectivele pentru 2030 și 2050
În plus față de proiectul Caragele, România are și un alt proiect major pentru exploatarea gazelor naturale: Neptun Deep. Acesta este dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom și are rezerve estimate la cel puțin 100 de miliarde de metri cubi. Producția este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, iar primele gaze sunt planificate pentru 2027.
În 2024, Christina Verchere, director general executiv al OMV Petrom, a declarat că ambiția strategică a companiei pentru 2030 este să conducă tranziția energetică în Europa de Sud-Est. Scopul este de a transforma compania pentru un viitor cu emisii reduse de carbon, asigurând în același timp energia pentru astăzi. În cadrul acestui plan, OMV Petrom se concentrează pe trei piloni cheie: trecerea la emisii scăzute și zero de carbon, dezvoltarea regională a gazelor naturale și optimizarea activităților tradiționale.
Conform planului, OMV Petrom viză să devină neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon din operațiuni până în 2050. În același timp, compania consideră gazul natural ca un activ esențial pentru tranziția energetică, iar Neptun Deep este un proiect care, conform declarațiilor, schimbă jocul în acest context.
Un observator atent
